El este viitorul aparator al gradinii noastre, pentru ca, nu-i asa, orice gradina care se respecta, trebuie sa aiba si un paznic :))
Astazi a implinit doua luni. Este la noi de joi, din 8 mai.
Desi eram pregatita sufleteste sa sufere, sa fie speriat, sa se teama, nu s-a intamplat nimic din toate astea. Ne-a adoptat imediat, pe toti, si pare ca se simte foarte bine la noi.
Deja este un alintat si deja a pus stapanire peste tot.
Ziua, daca nu-l apuca somnul brusc, subit si dintr-o data in livada, doarme in camera noastra (a mea si a lui Stefan) iar noaptea in camera fiicei mele. El a hotarat asa (dupa ce mama nu ne-a lasat sa-l culcam afara in tarc, singur si nesupravegheat :)) ).
Dar cu toate astea, nu realizam cum, nu a facut niciodata nimic in casa si, desi pare incredibil, pur si simplu cere afara. Iar "afara" inseamna una dintre gradinitele mele de flori... dar acum ce sa mai comentez...
Este si foarte harnicut, asa ca am plantat flori cu ajutorul lui
Desi iubesc foarte tare animalele, nu as fi crezut despre mine ca m-as putea atasa asa de mult de un catel. Ei bine, catelul asta mi-a intrat la suflet definitiv, de cand l-am vazut prima oara.
E frumușel, bată-l norocul. Tare drăgălaș. Așa se întâmplă cu prietenii canini ai omului, știi din prima că va fi al tău. Și el la fel. Ba chiar cățelul alege omul, după cum îl simte. :)
RăspundețiȘtergereSă vă trăiască și să vă bucurați de el.
RăspundețiȘtergereAsa-i ca-i frumusel? Mi-era teama ca doar mie mi se pare asa:))
RăspundețiȘtergereSa dea Domnul sa traiasca si sa ne bucuram de el.
Multumesc!
ERA SI IMPOSIBIL SA NU TE-NTRAGOSTETI ...DE CATEL ZIC!BINE TE-AM GASIT!AZI AM DESCOPERIT BLOGUL TAU!LA CIT MAI MULTE POSTARI!MIRELA
RăspundețiȘtergereBine ai venit Mirela!
RăspundețiȘtergereDaca pe 13 mai eram indragostita de catel... astazi il iubesc de-a dreptul :))