Nu stiu

... cate mi-o mai fi dat sa patesc aici, in Bucuresti.
Astazi, dupa o zi foarte frumoasa petrecuta cu Mama si cu Stefan in parc

pe seara, a venit iar Mama la mine. M-am bucurat, asa cum fac de obicei... nu stiam eu de ce a venit ea...
M-a luat si nu m-a dus la plimbare, cum face mereu. M-a dus in alt bloc si cand s-a deschis usa... Stefan si Ana Maria... bucurie pe capul meu... am intrat, am inspectat, am mirosit... ei tot ma ademeneau spre baie.

Ma rugau sa sar in apa. Eu as fi sarit, ca-mi place apa, dar aveam asa, o presimtire...
Pana la urma m-a luat Stefan in brate

si m-a bagat in cada.

Dar n-am stat

si asa, ud pe picioare, m-am dus direct la ei in pat.
Ma tot chemau inapoi, dar eu nu mai voiam si pace

N-am vrut nici cand s-a bagat Stefan in cada, cica sa-mi arate ca nu-i niciun pericol (parca mie de pericole mi-e frica)

Pana la urma iar m-a luat in brate si m-a bagat in apa.
N-am mai avut ce face decat sa astept

si sa ma rog "Doamne... mai repede se poate?"

Pana la urma s-au indurat si m-au lasat sa sar din cada.
Au avut inspiratia si au tinut de usa, ca altfel direct in sufragerie, unde au geamuri multe, ma duceam sa ma scutur.
M-a sters Mama bine,

si cica acum sunt curat... Hmmm