Portrete cu catei :)

Ce face un om normal cand are treaba de nu se vede, cand toate ard si trebuiau facute ieri? Se duce cu cainele in parc. Cate patru ore.
:)

Si pentru ca astazi a fost si fiica mea cu noi, s-a ocupat de facut poze.
Vedeta la locul de joaca a fost

Era un pic mai mare decat o palma si mergea sarind (ca pe arcuri). Insa nu s-a speriat de niciun catel si chiar incerca sa-i alerge.
Apoi au mai venit doua piticute, una mai curajoasa care s-a jucat cu ceilalti catei

si una fricoasa-fricoasa, care tremura numai ce se apropia un catel de ea (ea mereu tinuta in brate)

(aici o tineam eu in brate, ca mi-era mila de ea ca era foarte speriata, iar "stapanii" ei erau doua fetite de maxim 10 ani care s-ar fi jucat si ele cu cateii :)
Ne-am mai jucat cu ei

iar cand am plecat spre casa, obositi, ne-am intalnit cu o veche prietena

(catelusa cu care s-a jucat foarte frumos de ziua indragostitilor :) )
Si s-au jucat, si s-au alergat

de am crezut ca or sa lesine de epuizare.
Si pentru ca afara era frumos si cald, si pentru ca nu era noroi sa se murdareasca, dar pentru ca nu putem sa ne urcam in masina curati, au gasit niste baltoace pentru a fi treaba-treaba.

Si cu toate problemele rezolvate ne-am dus acasa. Hamesiti si obositi, si noi si el. Dar ne-am distrat de minune in week-end-ul acesta iar vremea a fost superba.