miercuri, 9 iulie 2014

E tare greu

... cu urechile astea...
Daca saptamana trecuta arata asa
saptamana asta arata asa
Dar si cand si le ridica pe amandoua....
:))
Probabil ca ii este greu sa faca doua lucruri odata, asa ca tine amandoua urechile ridicate doar cand este foarte atent. Cand mai face si altceva, una ii cade negresit :))
(poza asta este din ciclul "noi, astia lenesi, ne ducem singuri in 
Rai, sau vine cineva sa ne ia?")

Pe saptamana ce trece observam schimbari majore la el. A inceput sa devina teritorial si accepta cu greu ceva nou in curte. Nu s-a mai speriat de zgomotul bormasinii, insa, daca vrei sa se linisteasca instant, doar scoti aspiratorul. Nu este necesar sa ii dai si drumul. Doar daca il vede se cuminteste imediat :)).
Ne uimeste cat este de iubitor si cate traznai ii trec prin cap sa faca.
M-am topit cand am intrat in camera fiicei mele si i-am vazut asa:
In continuare, imediat dupa ce se trezeste, este un dulce si sunt topita sa-l mangai atunci. Geme, se intoarce pe toate partile, se uita la mine printre gene...
Si, in continuare, cand il apuca cheful nebun de joaca, se lasa cu zgarieturi pe maini si pe picioare :))
Cand nu prea e bagat in seama fura cate o chestie (un ciorap, un papuc, ceva...) si ne face sa il alergam. Si atunci se incinge o joaca teribila. Dupa joaca asta toti gafaim, toti bem apa sau ce bem, dar toti suntem fericiti. Nu banuiam ca o sa ma mai joc asa curand...
Asa arata el dupa o partida de alergat prin livada dupa crema de plaja a fiicei mele :))


 La trei luni si trei saptamani avea 20 kg. (nu stiu daca il hranim corespunzator, pentru ca acum, fiind si cald, nu mai mananca decat doar ce vrea el, adica branza si carnita... Ii dam vitamine, cu greu, dar i le dam, dar mi-e teama ca nu sunt suficiente... boabele lui... nici macar nu se mai joaca cu ele...)
De masurat nu am reusit inca. E intr-o continua miscare, de aceea si sa-l pozezi este greu. Lui ii facem cele mai multe poze, dar majoritatea nu contin decat un varf de coada, sau un bot. Doar cand sta jos mai putem sa-l fotografiem "intreg", altfel.... 

Pur si simplu, asa cum este el (noua ni se pare un frumos si un destept :)) ), ne-a umplut inimile de bucurie. 
Si-l iubim tare mult (cateodata :)) )



9 comentarii:

  1. Sa va traiasca :) dragalas foc.

    RăspundețiȘtergere
  2. SA VA BUCURATI DE EL !E UN MINUNATTT!MIRELA

    RăspundețiȘtergere
  3. Ce inseamna cainele de talie mare. Aveam impresia ca este mult mai inaintat ca varsta. Te inteleg in ceea ce priveste alimentatia. Suntem si noi posesorii unui pui mic de labrador mofturos la mancare. S-a invatat la mancare gatita si boabele zac in tavita de la o masa la alta.

    RăspundețiȘtergere
  4. Si puiul mic de labrador se va face mare :))
    Eu nici nu credeam ca va creste atat si atat de repede... Si inca e la inceputul cresterii :))
    (PS: azi noapte, la 4.20 m-am trezit ingrijorata ca nu mananca suficiente vitamine. Asa ca acum ii fac o supa de vita iar toate legumele le voi baga in blender. Sa vad ce-o sa mai aleaga... Ideea asta azi-noapte mi-a venit :)) )

    RăspundețiȘtergere
  5. Stiu ca va creste si asta mare. Noi am ales rasa asta pt copii ca e jucaus si ca e o rasa care nu se inbolnaveste des. Legat de vitamine, am tot citit pe un forum de labradori, se pare ca acele crontanele i-ar asigura tot necesarul de vitamine. Cu mancare gatita cica s-ar putea sa apara carente. Repet e ceea ce am citit, nu experienta proprie, nu vreo opinie medilaca autorizata.
    Din experienta proprie iti spun ca odata ce da de mancarea gatita nu mai vrea crontanelele. Am facut o ciorba de vita pt noi si am luat din zeama in care a fiert carnea si i-am fiert catelului separat orez cu cartofi si morcovi. Nu am pasat nimic si la o luna cat are haimanaua mea, preferatele lui au fost cartofii si morcovul asa bucati mai mari cat oul de porumbel. Le place sa roada, asa ca te sfatuiesc sa le fierbi bine si nu le mai baga la blender.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Daca nu-si dorea fiica mea (si tatal ei :)) ) un ciobanesc german, eu as fi ales un labrador. Mi se par cainii ideali.
      Ceea ce ai scris aici mie mi-au spus si doi medici veterinari. Insa nu prea am ce face... sta cu parintii mei si este un alintat, la propriu. Ii cauta in coarne si unul si celalalt....
      Iar Rocky roade orice, numai ce e de mancare nu. Nici chiar vitaminele lui nu le roade, este un chin sa i le dai, numai mama "stie" cum, taiate mici-mici si bagate in branza sau in carnita... iar a
      lti catei sunt disperati dupa ele...
      O luna are catelusul vostru? Sa creasca mare si sanatos :)

      Ștergere
    2. Multumesc. Si al votru la fel. Imi place sa-l urmaresc de fiecare data cand pui poze cu el. O sa pun si eu cu labradorul pe blog.

      Ștergere