vineri, 5 septembrie 2014

De ani de zile

... visam sa fac gemul de prune fara zahar... adica, mai bine zis, visam sa mananc dimineata paine cu unt, cu gem si lapte, fara sa am remuscari toata ziua :)Si acum, cu atatia pruni... nu puteam sa nu fac, nu-i asa?

Am intrebat in stanga si-n dreapta, acolo, la tara, din care prune se face acest gem.
Fireste ca se face din prunele tiganesti, niste prune mici, rotunde aproape si extraordinat de gustoase. Numai ca aceste prune sunt singurele (da, singurele!) care nu se curata usor de pe sambure... si mai sunt si mici... si multe...
Dar cum orice e bun ori e imoral, ori e ilegal ori ingrasa e migalos, m-am resemnat si am purces la taiat prunele de pe samburi. Si-am taiat... si-am taiat... pana cand, in sfarsit s-a umplut tuciul.

L-am bagat in cuptor si am asteptat.
O ora...
Doua....
Sapte...
Noua, adica opt si un pic :)
L-am pus cu grija in borcane (in sapte borcane, doar, dupa atata munca...)
Si am si mancat cu pofta :)

Chiar de extraordinar de bun.
A iesit acrisor, iar in combinatia cu paine si unt... un vis...
Am sa mai fac o tura, probabil. Partea grea e doar cu scosul samburilor...





12 comentarii:

  1. Magiunul se face din prunele vinete, care se coc ultimele, atunci cand se incretesc la codita. Ele se desfac usor de pe sambure si au cantitatea de zahar potrivita pentru un magiun ideal, zeama putina si pulpa densa, caz in care se fierbe mult mai putin. Asa scrie si cartea :)), dar pana la urma facem si din alt soi ca il avem in curte.
    Pupici!

    RăspundețiȘtergere
  2. Asa citisem si eu acum cativa ani, cand am vrut sa cumpar prune sa fac.
    Dar acum, intreband mai multe persoane, toate mi-au aratat acelasi fel de prune: tiganesti :)))
    In zona aceea toata lumea are pruni (multi), si par, oarecum, experti in prune :)

    Si, desi am si eu multi pruni, de multe feluri, parca din astea de se coc tarziu n-am vazut... Am sa studiez problema.
    Multumesc de sfat.
    Probabil ca voi mai face o tura, doua, iar daca am si prune din acelea...

    RăspundețiȘtergere
  3. Arata delicios pe felia aia deja muscata :) Abia asteptam si noi sa se coaca prunele sa pregatim o portie doua. Intr-adevar combinatia cu unt merge de minune, insa mie imi place si cu turte coapte pe plita.

    RăspundețiȘtergere
  4. :) am pozat felia si intreaga. Dar mi s-a parut mai sugestiva poza asta :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Si eu visez exact ca tine si nu stiu de ce aman de pe un an pe altul. Acum insa m-ai cam ambitionat...

    RăspundețiȘtergere
  6. Dar din visine cum scoti samburii? Eu cu acul de siguranta, foarte usor si rapid, nu stiu daca ar merge si la prunele tale mai micute...
    Am zambit, mancare de copil simplu si sanatos la trup si minte...! Pofta buna si bravo!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc frumos. Poftim la masa! :)
      (Nu merge cu acul... Pulpa e fosrte lipita pe sambure, foarte, si efectiv am ras cu cutitul samburele :)) dar n-a fost chiar atat de greu precum m-am vaitat :) )

      Ștergere
  7. La noi se face din prune Bistrite, si ii spune silvoita :) iese asa de groasa ca poti sa o tai cu cutitul si cu greu o mai scoti din borcan, se foloseste in mare parte la cornulete ca nu curge din aluat fiind foarte tare. Pofta sa aveti!

    RăspundețiȘtergere
  8. Multumim!
    Am citit si eu de marmelada aceea tare... dar nu vroiam asa ceva. Vroiam un gem, de intins pe paine. Adica, gemul de Topoloveni (care in magazine are un pret....).
    (am cautat pe net cum arata prunele bistrite. Arata ca ale mele, intr-o poza :) deci, cumva, am nimerit-o. Multumesc tare mult. Acum stiu si cum se numesc :) )

    RăspundețiȘtergere