duminică, 6 aprilie 2014

Un copac cu flori...

De fapt 108 copaci cu flori. I-a numarat fiica mea azi. Daca apuca sa-i numere pana vineri erau 111. Numai ca sambata a fost o mare vijelie acolo si a rupt trei: singurul corcodus mare (din care eram convinsa ca voi face compot, bulion de acrit ciorbe si ma mai gandeam eu ce) si doi pruni.


Insa pruni mai sunt destui.

Corcodusi sunt cativa micuti, si-n plus mai sunt meri si peri

Un par este absolut superb. Nu stiu cum si-a dat el seama sa creasca asa frumos
In rest, puiutii ce i-am plantat sunt bine-multumim, mai putin migdalul care nu a vrut sa produca niciun mugure inca. Ori e el intarziat, ori e decedat. Pentru a doua varianta sunt foarte pregatita, iar in toamna voi lua doi.

Si pentru ca sunt la capitolul copaci, si pentru a astazi a plouat si a fost urat, am mesterit "hranitoare" pentru gargarite
Am pus in copacii care inconjoara viitoarea gradina de legume cam 11 "hranitoare". Gargarite am tot vazut, si prin casa, si prin gradina... Mereu am gasit cate una si in masina cand am plecat de acolo... Dar sunt hotarata ca toate gargaritele din sat sa locuiasca la mine in gradina :) si pentru asta, daca e nevoie, umplu curtea cu "hranitoare" :))

La capitolul gradina... dezamagire totala... Ridichiile au rasarit, numai ca sunt palcuri-palcuri. Am incercat sa raresc din ele, dar nu as fi avut spor, asa ca saptamana viitoare voi planta EU altele. Acum doua saptamani eu nu am fost si le-a plantat cineva din sat... Si cu salata e la fel... Spanacul, oricat m-am holbat dupa el nu l-am zarit. Ori nu l-au pus... ori... nu stiu ce sa zic...
Mazarea arata cam asa
La cat ma pricep si eu, nu-mi dau seama daca-i deasa, rara, urcatoare sau pitica. Dar vom vedea. Anul asta este declarat an al incercarilor si al invataturii de minte. Oricum, pana nu vad pe pielea mea ce si cum, nu cred ce-mi spun altii. (acum am vazut clar ca ridichiile chiar trebuie semanate la 5 cm distanta. Cred ca si daca le puneam eu, le puneam mai dese de atat - dar cine le-a pus a varsat din plic si sunt palcuri-palcuri).

Dupa saptamana viitoare cand voi mai pune eu ridichi, salata si spanac, urmatoarea faza va fi dupa Pasti (sper) si va cuprinde restul. Care restul sunt foarte-foarte multe (rosii, ardei, vinete, fasole, castraveti -au... castravetii, trebuie sa mai citesc o data cand se pun...)

Trecand la gradina de flori, mi-au rasarit cativa crini, cateva gladiole, irisii, astea toate puse de mine acum trei saptamani. Bujorii sunt marisori si narcisele, albe toate, erau culcate la pamant de vantul de sambata


In ansamblu totul e absolut superb.
Inclusiv buruienile, care au un spor la crescut ceva de speriat. Si pentru ca imi dau seama ca "lupta" va fi inegala, planul de bataie este urmatorul: tot ce-i floare de buruiana se taie. Macar sa nu mai produca urmasi prin seminte. Cu radacinile... ne-om lupta, probabil ca-n razboiul de 100 de ani... Insa lupta o voi duce, probabil, singura, fara aliati. Mama nu intelege care-i problema, atata timp cat e verde, doar nu vreau sa vad pamantul gol. Pe tata nu ma pot baza, pentru ca el nu cred ca are capacitatea de a deosebi floarea unui crin imperial de o floare de scaiete. Sotul meu mi-a spus (citez din memorie) "ai vrut gradina, poftim gradina", dar pentru ca tine totusi la mine mi-a cumparat o foarfeca pentu "taiatul florilor de balarii". Copilul... copilul nu m-ar mai recunoaste ca mama daca ar afla ca eu pot omora ceva viu... Asa ca...sunt optimista!
Lupta o voi duce cu buruienile din gradina de flori (slava Domnului!!), pentru ca restul vor pati asa:
- cele din livada vor fi taiate odata cu iarba, cu motocoasa,
- cele din gradina de legume vor fi smulse de cine le vede primul (sper eu acum), pentru ca vom face planse cu fiecare planta folositoare (rosie, ardei, vanata) si ce nu va semana cu plansa va fi eliminat,
- cele din vie... ma mai gandesc...

A... si am uitat de "zburator", care nu stiu ce e, dar e tare bleg. Se chinuia sa adune polen dintr-un prun rupt, cand erau o multime in picioare. Sau poate de grasut ce era nu se putea urca in zbor pana la ei...

Dar chiar si cu copacii rupt, tara mea e foarte frumoasa.

4 comentarii:

  1. Buna seara,
    nu ne povestiti si noua cum e cu hranitoarele alea pentru buburuze şi ce le puneţi papa?

    RăspundețiȘtergere
  2. Ehe... abia asteptam sa ma intrebati :)
    Am citit ca in perioada cand nu mai gasesc afide pe plante, ar manca, chiar cu placere, stafide. Asadar, intr-un bat de bambus se baga stafide si gargaritele ar fi atrase acolo, ar gasi mancare si nu ar mai pleca din gradinile noastre.
    Cum eu nu am gasit bambus, am taiat dintr-un furtun bucatile acelea, am bagat cate o stafida la fiecare capat si le-am legat de copac.
    Acum sunt si eu foarte curioasa cum le-or gasi gargaritele...
    Am vazut prin gradina gargarite, dar nu am vazut si afide... asa ca m-am gandit ca poate... poate... Insa nu-mi pot inchipui cum vor gasi gargaritele mele hranitoarele lor :)

    RăspundețiȘtergere
  3. 108 copaci? O livada in toata regula :)
    Cu buruienile o sa fie un adevarat razboi al nervilor...sa vezi cu cata determinare reapar la cateva zile dupa ce tu credeai ca ai scos tot :)))
    Interesanta ideea cu hranitoarele pentru buburuze

    RăspundețiȘtergere
  4. Da, 108 copaci, aproape toti pruni, cam de 30 de ani... Am mai plantat noi in primavara asta cam 30 si mai avem loc pentru cativa.
    Pentru buruieni sunt pregatita sufeteste... Insa nici nu visez la o gradina super-ordonata, doar cu flori, fara fir de altceva verde :)
    Cu gargaritele ... sunt foarte curioasa daca vor descoperi "hranitoarele" mele si, mai ales, daca vor aprecia gestul :)

    RăspundețiȘtergere