E vremea lor.
Am irisi de sase, de patru si de trei ani.
Aproape toti s-au dezvoltat minunat si nu cred ca am pierdut niciunul din ei, asadar sunt, dupa mine, plante fara pretentii. Iar faptul ca ii plantezi si-ti mai aduci aminte de ei doar in perioada asta cand fac spectacol, mi se pare minunat.
O parte din irisii mei. Curtea era ca un vis ieri cand am ajuns acolo. Atatea culori, atatea miresme, atata frumusete... nu m-as fi gandit ca poate fi adunata intr-un singur loc...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu